Personalitati ale

Colegiului National “Unirea”

De-a lungul timpului , fiind un liceul cu adevarat valoros,a gazduit sub acoperisul sau mai multe personalități de calitate a culturii romane , sub forma profesorilor sau  a invataceilor  Colegiul Național "Unirea”.  Printre care ii putem enumera cu mandrie , facand cinste liceului:

-Ion Basgan - inginer inventator

-Simion Mehedinți - savant de talie mondială, geograf, etnograf, om politic, prozator, filozof

-Ștefan Neagoe - autor de manuale, publicist

-Anghel Saligny - academician, inginer constructor

-Duiliu Zamfirescu - scriitor

-Constantin Parhon - medic endocrinolog și neuropsihiatru

-Mihail Steliade - poet, publicist, editor, traducător

-Tudorel Toader - jurist, profesor universitar

-Ovidiu Țino – matematician

-Ion Nestor - academician, istoric și arheolog

Apostol Constantin             - prozator, traducător, publicist (1904 - 1985) Cunoscut pentru “Amarul sânge al strugurilor” şi “Război cu zurgălăi”, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1971.
Apostoleanu Gheorghe             -magistrat, om politic (1832 - 1895), doctor în drept la Berlin în 1853. Prim preşedinte al Curţii de Apel dinFocşani. Fost profesor de economie politică şi drept penal la Universitatea din Iaşi. Aprig luptator pentru Unirea Principatelor. El a stăruit la înfiinţarea gimnaziului “Al. I. Cuza”, devenit liceul “Unirea” din Focşani.
Arbore P. Alexandru             - istoric, etnograf, publicist. Lucrări ştiinţifice: “Schitia transdunareană”, ”Caracterul etnografic al Dobrogei sudice din epoca turcească până la 1913”, “Toponimie puteană”, “Însemnătatea cercetărilor etnografice pentru cunoaşterea poporului român”, “Câteva păreri cu privire la culturalizarea satelor”, “O încercare de reconstituire a trecutului românilor din Dobrogea”, ”Milcovia văzută de un călător străin în anul 1856 cu 17 stampe reproduse în text” Mincu Ion           - arhitect, inginer, profesor şi deputat român. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută şi ca arhitectură neo-românească, Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiţionale din România. Exemple în acest sens sunt Bufetul din Şoseaua Kiseleff (1882-1892), vila Robescu din Sinaia. Ca o recunoaştere a importanţei sale în evoluţia şcolii româneşti de arhitectură, începând cu anul 1953, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti îi poartă numele.

Parhon I. Constantin

- medic endocrinolog şi neuropsihiatru român. În 1928 este ales membru corespondent al Academiei Române şi în 1939 devine membru titular şi preşedinte de onoare al acestui prestigios for ştiinţific. Deţine şi alte funcţii în cadrul organizaţiilor profesionale medicale: membru titular al Academiei de Medicină din Bucureşti (1935), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale (1969), membru fondator al Societăţii de Anatomie din Bucureşti, al Societăţii de Biologie, al Societăţii Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie

şi Endocrinologie. În 1946, regele Mihai înfiinţează

Institutul de Endocrinologie cu numele "C. I. Parhon".

Giurescu C. Constantin

- istoric, memoralist, membru al Academiei Române şi profesor la Universitatea Bucureşti.

Colegiului National „ Unirea”

 

Colegiul Național "Unirea" din Focșani, cunoscut și sub numele de CNU este unul dintre cele mai prestigioase licee din municipiul Focsani al județului Vrancea.

Din punct de vedere arhitectonic este identic cu Colegiul Național „Roman-Voda” din Roman și cu Colegiul National „Ion C. Bratianu” din Pitești.

Liceul "Unirea" a fost înființat la data de 7 ianuarie 1866 prin Ordinul Domnesc nr. 26512 din 10 august 1865, fiind prima unitate de învățământ secundar din această zonă și între primele din România.

În 1868, gimnaziul avea deja patru clase și un mic corp profesoral preocupat de strângerea materialului didactic: aparatură pentru fizica si chimie, colecții pentru geografie, istorie și stiintele naturii,precum si o colecție de monede vechi. Tot atunci se pun și bazele bibliotecii, cu cele 45 de volume donate de elevi.

Până în 1880, atunci când construcția clădirii începe, școala funcționează fără local propriu, numele fiind schimbat din "Alexandru Ioan Cuza" în Gimnaziul "Unirea".

În anii 1884-1885, reapare clasa a V-a, iar mai apoi gimnaziul se transformă în liceu. Acest fapt a avut o mare importanță, având în vedere că în toată zona dintre Buzau si Barlad nu mai exista o școală similară ca grad.

După lungi așteptări, liceul se mută în actuala clădire, construită după planurile arhitectului Băicoianu, în anul 1890.

În anii ocupației germane din Primul razboi mondial (1917-1918) liceul e transformat în spital, școala încetându-și activitatea.

În perioada interbelică, baza materială a școlii se dezvoltă: o sală specială pentru bibliotecă, un amfiteatru de fizica și chimie, două laboratoare pentru aceleași obiecte și noi săli de clasă.

Punctul de atracție pentru elevi la sfârșit de săptămână era aparatul de proiectat filme pe care școala îl avea încă din 1920. Între timp, biblioteca ajunge la 10000 de volume.

Tot în această perioada, mai precis în 1928, se înființează primul muzeu de istorie si etnografie din zonă, instalat în clădirea anexă din fața școlii și inițiat de profesorul Alexandru Arbore.

Al doilea război mondial, precum și cutremurul din 1940 au adus pagube însemnate școlii. Clădirea a fost puternic afectată și s-au pierdut sau distrus numeroase cărți și materiale didactice.

În perioada comunismului, datorită paranoii industrializării și tehnicizării, liceul a decăzut și a fost transformat din liceu teoretic în liceu industrial.

Aici au ființat: "Liga Culturală" (1891), "Societatea Literară" (1898), "Societatea Filarmonică" (1899), "Revista Noastră" (1912-1914 seria I), "Milcovia" (1930) "Ethos"(1941). Primul muzeu de istorie și etnografie din ținutul Putnei și altele.

Au fost perioade când titlul de bacalaureat al Liceului "Unirea" era cea mai bună recomandare pentru admiterea în Universitate. Este important faptul că liceul a funcționat fără întrerupere (cu excepția situațiilor de război) de la înființare și până în prezent, prestigiul său fiind menținut în toate vremurile prin strădania, dăruirea și valoarea profesorilor și elevilor săi. Clădirea în care funcționează în prezent a fost construită la sfârșitul secolului trecut (dată în funcțiune în anul 1899) și este inclusă în categoria monumentelor arhitectonice naționale.

Ministerul Educației Naționale a luat decizia în 1997 de a atribui liceului datorită rezultatelor din ultimii ani numele de Colegiul Național "Unirea".

Seriozitatea și calitatea învățământului din Liceul "Unirea" au făcut ca faima lui să depășească cu mult granițele județului Vrancea, impunându-se ca unul din cele mai importante repere ale învățământului secundar dar și ale vieții științifice și culturale.